E Duminica i zorii ies pe varful Capatanii;e Duminica, si-i ziua cea dintai a saptamaniiUcenicii-nchisi in casa stau din noaptea cea de groaza,cand L-au prins pe-Nvatatorul, si intruna privegheaza; n-au gustat din seara-aceea nici odihna si nici somnul;se caiau amar cu totii ca L-au parasit pe Domnul.

Petru nu putea, sarmanul, sa-si mai stapaneasca plansul,caci de []E Duminica i zorii ies pe varful Capatanii;e Duminica, si-i ziua cea dintai a saptamaniiUcenicii-nchisi in casa stau din noaptea cea de groaza,cand L-au prins pe-Nvatatorul, si intruna privegheaza;n-au gustat din seara-aceea nici odihna si nici somnul;se caiau amar cu totii ca L-au parasit pe Domnul.

Petru nu putea, sarmanul, sa-si mai stapaneasca plansul,caci de trei ori el, pe fata, s-a fost lepadat de DansulTrei batai rasuna-n poarta unde-si plang cu totii vinasi-o femeie intra-n graba e Maria Magdalina: A-nviat Invatatorul, giulgiurile stau gramada!Toti tresar uimiti, doar Petru si Ioan se duc sa vada!Groapa-i goala, Petru plange, Ioan striga cu suspine: Unde-ai mers, Iisuse Doamne, ia-ne si pe noi cu Tine!TRAIAN DORZ din Cantarile Dintai , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014