Binecuvântãrile ascultãrii
In zilele noastre, ascultarea nu mai este inteleasa ca o lucrare duhovniceasca, ci este interpretata ca lipsa de personalitate, caracter slab, ingradire a libertatii personale, a afirmarii de sine. Ascultarea este o stare a inimii , afirma Rafail Noica, prin care incepem sa vedem cate ceva si din cele de dincolo de lume , nu doar din cele de aici, intrucat ascultarea omoara mandria si inviaza smerenia (Sf. Ioan Scararul), ceea ce ne apropie cu adevarat de Dumnezeu De aceea ascultarea este cea dintai dintre toate virtutile de inceput , care rastigneste mandria si aduce smerita-cugetare (Sf. Diadoh). Sf. Vasile cel Mare spunea ca ascultarea este scara cea mai scurta catre cer . Pe prima treapta se afla ascultarea fata de parintii trupesti, cei care si-au asumat responsabilitatea de a-si creste si educa copiii, apoi urmeaza parintele duhovnicesc. Ascultarea fata de parintele duhovnicesc e un legamant tainic, iar cel care nu implineste cu fapta cuvantul duhovnicului se face calcator al fagaduintei date (Teodor Edeseanul).
Pe urma este ascultarea de stapanire, ascultare in Domnul, ca nu este stapanire decat de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de la Dumnezeu sunt randuite. Ca atare, cel ce se impotriveste stapanirii, randuielii lui Dumnezeu i se impotriveste, spune Sf. Ap. Pavel. In manastiri, este ascultarea de egumen, iar in familie este ascultarea sotiei de sot...