Stiu ca existi. De asta nu ma indoiesc, ci sunt convins ca de propria-mi existenta. i cum sa-ti contest prezenta cand te simt in mine, cam rar, e adevarat, dar te simt. Care este numele tau? Numele tau adevarat, nu cel dat de teologi, filozofi si alti despicatori ai firului in patru. Care este rolul []Stiu ca existi. De asta nu ma indoiesc, ci sunt convins ca de propria-mi existenta. i cum sa-ti contest prezenta cand te simt in mine, cam rar, e adevarat, dar te simt.

Care este numele tau? Numele tau adevarat, nu cel dat de teologi, filozofi si alti despicatori ai firului in patru. Care este rolul tau in mine? i se spune indeobste constiinta. Cei care spun ca implinesc porunca ascultarii te-au botezat glasul lui Dumnezeu in om, functie esentiala a sufletului. Baza interioara existentiala te-au numit existentialistii. Eu sub ce nume sa te asez? Dar eu sub ce nume sa ma asez?Am zis ca te simt. E adevarat. La fel de adevarat e ca te si aud. Dar palide, dureros de palide sunt aceste simtiri. De ce sunt asa de inabusite ecourile tale? In ce strafund al fiintei mele te zbati incatusata? Te-am inmormantat in mine? Nu. Nu inca. Launtrul meu e insa un leagan moale in care zaci cufundata intrun somn adanc, inspaimantator de adanc, inganata de cantecul cu viers amar al amarelor si repetatelor mele caderi.

O, vinovatele mele caderi! O, adormita constiinta! Trezeste-te si ma ridica! Nu soapta suava, nu glas puternic, ci tunet fa-te in urechea cazutei mele fiinte! Nu striga, ci urla in mine, la orice inclinare spre pacat! Nu cruta biciul asprelor mustrari, cand tind sa devina normale pentru mine atatea anormalitati pacatoase! Joaca-ti rolul de judecator acum si aici, si nu Atunci si Dincolo! Ajuta-ma sa-mi vin in fire! Ajuta-ma sa ma mantuiesc!Ilie URSACHE