Puterea Cuvântului
Evanghelia de la Matei, cap. 8, versetele 5-13, ne prezinta intalnirea din Capernaum dintre Iisus Hristos, Invatatorul Noii Legi, si un sutas care cauta vindecare pentru sluga sa care zacea in casa, doborata de slabanogire si chinuindu-se cumplit. Desi relatarea acestei intalniri este scurta, evanghelistul Matei, calauzit de Duhul Sfant, scoate in evidenta cateva aspecte []Evanghelia de la Matei, cap. 8, versetele 5-13, ne prezinta intalnirea din Capernaum dintre Iisus Hristos, Invatatorul Noii Legi, si un sutas care cauta vindecare pentru sluga sa care zacea in casa, doborata de slabanogire si chinuindu-se cumplit. Desi relatarea acestei intalniri este scurta, evanghelistul Matei, calauzit de Duhul Sfant, scoate in evidenta cateva aspecte importante ale invataturii lui Iisus Hristos adresate ucenicilor Lui, cat si tuturor celor care Il vor urma de-a lungul timpului, pana la sfarsitul veacurilor.
In primul rand, este aratata importanta mijlocirii catre Dumnezeu pentru semenii nostri aflati in orice fel de suferinta, atat de clar prezentata in Epistola Sf. Apostol Iacov: va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului (5, 16).
In al doilea rand, este descris modelul celui care vrea sa fie mijlocitor pentru semenii sai si a carui ruga sa fie ascultata de Dumnezeu. Sutasul, cel care Ii cere ajutor pentru sluga sa, are o mare credinta: (la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta vs. 10); smerenie: (Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu vs. 8) si dragoste, manifestata printr-o puternica simtire fata de suferintele acestuia: (Doamne, sluga mea zace in casa, slabanog, chinuindu-se cumplit vs. 6). Credinta, smerenia si dragostea sunt insusirile dreptului, a carui rugaciune este ascultata de Dumnezeu.
In al treilea rand si nu ultimul, prin condamnarea formalismului si necredintei in Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a celor din poporul ales, este condamnat si formalismul si slaba credinta care ar putea exista in randul crestinilor din lumea contemporana (Adevarat graiesc voua: la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta. i zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia cerurilor. Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor vs. 10-12).
Sigur, aceste aspecte precum si cele care nu au fost amintite merita sa fie analizate in detaliu prin prisma luptei noastre pe calea credintei, dar, in cele ce urmeaza, vom incerca sa surprindem un aspect mai putin vizibil insa foarte important in lupta noastra duhovniceasca, de ostasi ai lui Hristos. Daca ar fi sa denumim acest aspect, asa cum este regasit in pericopa evanghelica, poate cea mai nimerita denumire ar fi puterea cuvantului. Aceasta denumire este sugerata de raspunsul dat de sutas atunci cand Iisus Ii spune ca va veni acasa la el ca sa-i vindece sluga bolnava: Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea (vs. 8). Iata deci cat de puternica era credinta sutasului, incat i se parea firesc ca Iisus sa-i vindece sluga numai cu puterea cuvantului.
De fapt, el credea ca Cel din fata lui este Dumnezeu si-I recunostea puterea de a vindeca prin cuvant! Credea in puterea cuvantului, deoarece si el o folosea adeseori in slujba pe care o avea: Ca si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta, si face (vs. 9). Intr-adevar, Cel despre Care credea ca este Dumnezeu ii vindeca sluga prin puterea Cuvantului, zicandu-i: Du-te, fie tie dupa cum ai crezut. i s-a insanatosit sluga lui in ceasul acela (vs. 13). Din cele aratate, se observa ca se poate vorbi de puterea Cuvantului lui Dumnezeu catre oameni si de puterea cuvantului omului catre oameni si catre Dumnezeu.
Despre puterea Cuvantului lui Dumnezeu aflam din surse sigure, din Sfintele Scripturi, din experienta si scrierile sfintilor nostri inaintasi si chiar din experientele personale traite in viata de credinta. Sf. Evanghelist Ioan ne spune ca la inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu (Ioan 1, 1). Din acestea, intelegem ca puterea Cuvantului lui Dumnezeu este puterea lui Dumnezeu, o putere necreata si vesnic izvoratoare din Fiinta Sa divina. Cu aceasta putere transmisa prin Cuvant, Dumnezeu a facut lumea (Facere, cap. 1); si noi prin credinta intelegem ca s-au intemeiat veacurile prin cuvantul lui Dumnezeu (Evr 11, 3).
Domnul Iisus Hristos a scos duhurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi i-a vindecat (Mt 8, 16) si ne-a aratat ca, prin cuvant,...
In primul rand, este aratata importanta mijlocirii catre Dumnezeu pentru semenii nostri aflati in orice fel de suferinta, atat de clar prezentata in Epistola Sf. Apostol Iacov: va rugati unul pentru altul, ca sa va vindecati, ca mult poate rugaciunea staruitoare a dreptului (5, 16).
In al doilea rand, este descris modelul celui care vrea sa fie mijlocitor pentru semenii sai si a carui ruga sa fie ascultata de Dumnezeu. Sutasul, cel care Ii cere ajutor pentru sluga sa, are o mare credinta: (la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta vs. 10); smerenie: (Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu vs. 8) si dragoste, manifestata printr-o puternica simtire fata de suferintele acestuia: (Doamne, sluga mea zace in casa, slabanog, chinuindu-se cumplit vs. 6). Credinta, smerenia si dragostea sunt insusirile dreptului, a carui rugaciune este ascultata de Dumnezeu.
In al treilea rand si nu ultimul, prin condamnarea formalismului si necredintei in Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a celor din poporul ales, este condamnat si formalismul si slaba credinta care ar putea exista in randul crestinilor din lumea contemporana (Adevarat graiesc voua: la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta. i zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in Imparatia cerurilor. Iar fiii Imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor vs. 10-12).
Sigur, aceste aspecte precum si cele care nu au fost amintite merita sa fie analizate in detaliu prin prisma luptei noastre pe calea credintei, dar, in cele ce urmeaza, vom incerca sa surprindem un aspect mai putin vizibil insa foarte important in lupta noastra duhovniceasca, de ostasi ai lui Hristos. Daca ar fi sa denumim acest aspect, asa cum este regasit in pericopa evanghelica, poate cea mai nimerita denumire ar fi puterea cuvantului. Aceasta denumire este sugerata de raspunsul dat de sutas atunci cand Iisus Ii spune ca va veni acasa la el ca sa-i vindece sluga bolnava: Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea (vs. 8). Iata deci cat de puternica era credinta sutasului, incat i se parea firesc ca Iisus sa-i vindece sluga numai cu puterea cuvantului.
De fapt, el credea ca Cel din fata lui este Dumnezeu si-I recunostea puterea de a vindeca prin cuvant! Credea in puterea cuvantului, deoarece si el o folosea adeseori in slujba pe care o avea: Ca si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta, si face (vs. 9). Intr-adevar, Cel despre Care credea ca este Dumnezeu ii vindeca sluga prin puterea Cuvantului, zicandu-i: Du-te, fie tie dupa cum ai crezut. i s-a insanatosit sluga lui in ceasul acela (vs. 13). Din cele aratate, se observa ca se poate vorbi de puterea Cuvantului lui Dumnezeu catre oameni si de puterea cuvantului omului catre oameni si catre Dumnezeu.
Despre puterea Cuvantului lui Dumnezeu aflam din surse sigure, din Sfintele Scripturi, din experienta si scrierile sfintilor nostri inaintasi si chiar din experientele personale traite in viata de credinta. Sf. Evanghelist Ioan ne spune ca la inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu (Ioan 1, 1). Din acestea, intelegem ca puterea Cuvantului lui Dumnezeu este puterea lui Dumnezeu, o putere necreata si vesnic izvoratoare din Fiinta Sa divina. Cu aceasta putere transmisa prin Cuvant, Dumnezeu a facut lumea (Facere, cap. 1); si noi prin credinta intelegem ca s-au intemeiat veacurile prin cuvantul lui Dumnezeu (Evr 11, 3).
Domnul Iisus Hristos a scos duhurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi i-a vindecat (Mt 8, 16) si ne-a aratat ca, prin cuvant,...
